Piatra fundamentală a magiei

Aliniază-te cu ceea ce poți să controlezi, nu cu ceea ce eviți să înfăptuiești.

Sunt Gerry Lane, om de știință, și trebuie să descopăr originea virusului care a umplut lumea cu o nouă specie de prădători, numită Zombies. Ceva, mai real, și mult mai terifiant decât în filme. Cum de-am fost așa ghinionist încât să cad eu însumi Joker în încercarea de a câștiga jocul palpitant cu viața în termenii morții? Și totuși, ca în nădejdea unei clipe excepționale, mă simt de parcă aș fi descoperit într-un mormânt antic misterios un mozaic bine conservat care, provocând mintea la un duel fără sfârșit între cercetare și imaginație, compune o măsură de combatere a nemiloaselor întrebări care nu-și găsesc răspunsurile.

Acolo unde ochiul surprinde esențialul se zugrăvește un tablou trist și tenebros care oglindește condiția, doar aparent limitată, a unei noi cotituri în gândire și a unei reîntoarceri la o etapă anterioară de localizare și manifestare a virusului - unul care își dezvăluie „simbolic“ și "tainic" slăbiciunea tocmai la persoanele imuno-compromise sau la cele care trec printr-un episod traumatizant acut.

Nu-mi dau seama exact cum își duce virusul prezența în sânge, dar am observat că ocolește bolnavii așa cum râul ocolește o stâncă. Un tablou în existența căruia nu voiam să cred, dar în care mă integram cu prisosință.

În niciun caz nu vreau să mă transform într-o creatură care răzbește dincolo de limitele rațiunii, chiar dacă rațiunea mă împinge la înfăptuirea unui act grandios, în limitele unei probabilități acceptabile de supraviețuire. Dar așa cum un pictor, un spirit sintetic caută esențialul, forma și volumul în spațiu - printr-o reflecție vizuală, tot astfel conștiința și spiritul meu de evaluator al fenomenelor naturii se simt datoare să uniformizeze sau să respingă tot ce e „altfel” în alcătuirea unui tipar de reacție al virusului.

Ai capacitatea de a te deschide unei experiențe incitante, fără a te pierde în condițiile ei de fond, luând în calcul factorul "enigmă" care face ca realitatea să devină fantastică într-o lume plină de întrebări fără răspuns?

Adevărata piatră fundamentală a magiei este de fapt piatra de încercare a evoluției lumii, a cunoașterii, a tuturor lucrurilor, care fac ca o existență frământată de contradicții și tensiuni, incapabilă de a se menține numai la nivelul normal, să fie plasată sub semnul "operei imperfecte a naturii" care trebuie acceptată drept o provocare de a relua jocul lumii în alt chip.

Aici trebuie luată în calcul puterea omului de a face distincția între bine și rău, dar mai ales putem face referință la cartea scrisă de Alice Roberts, “Marea șansă a existenței”, care aduce în prin plan acea abilitate a omului de a sonda trecutul său și al vieții în general prin însăși observarea atentă a proceselor prezente în propria-i ființă și, reușind a se descoperi pe sine descoperă și miriadele de legături ale sale cu lumea non umană de care este profund legat asemeni străbunilor săi.

Fără îndoială, calitatea omului care aspiră la un statut de netă supremație se distinge prin maturitatea interpretării experienței care îl recomandă pentru un rol de acțiune pus în umbra unei desăvârșite enigme - una care te incită să o descoperi, ca fiind numai a ta, spre a ajunge la obiectivitatea unei cunoașteri care trece dincolo de hotarele propriei credințe. Iar magia persistă cu încăpățânare: omul este ceea ce pare a fi, sau este ceea ce poate deveni prin eliminarea a ceea ce este capabil să îndure?

Cum reușește un magician să leviteze? Sunt 7 faruri. O frânghie invizibilă. Două oglinzi laterale de culoarea adâncimilor maritime. Un capitol bine definit al patologiei chimice. Un cufăr plin de comori. O cupă plină cu mânia lui Dumnezeu și una plină cu licoarea miraculoasă a vieții. Și o ipoteză despre începutul renașterii sub forma unei frumoase și captivante povești a redescoperirii științifice.

Adună toate acestea în așa fel încât rezultatul lor să-ți dea într-adevăr Unu, momentul cinetic al unui întreg lanț cauzal. Dacă tabloul realizat de tine va fi veridic, el va fi înțeles fără raționamentele logice. Află secretul din spatele magiei înainte să-l stăpânești și să-l utilizezi conform cu menirea lui.

Magia este o experiență a luptei cu moartea, din care țâșnește inepuizabil viața. Ea se aliniază cu ceea ce poți să controlezi, nu cu ceea ce eviți să înfăptuiești. Înseamnă să cutezi să te arunci în necunoscut, în mrejele unei puteri tainice, și acolo plutind peste prăpăstii să fii prins strâns de mâna lui Dumnezeu. Magia este apropiată credinței, dar mai presus de ea. Nu e ceva psihologic localizabil, ci o modalitate de a privi și de a răzbi dincolo de limitele rațiunii, împingându-te la înfăptuirea unui act grandios.

A te încrede în miracolul de a răzbi dincolo de limitele existenței este o încercare de cuprindere a necuprinsului în granițele propriei tale forme de autoritate. Înseamnă să surprinzi esențialul din care se zugrăvește un tablou trist și tenebros care oglindește condiția unei noi cotituri în gândire, făcând din el o revelație provocatoare de tipul: „Tot ce mi se întâmplă face parte din lanțul iluziei creată de minte.”

Leadershipul este lumea în care trăiești cu frica de a-ți pierde puterea, acea putere care se exercită sub dependența de a fi prezent într-o situație problematică în care soluția poate veni doar prin metodele empirice ale științei.

Piatra fundamentală a magiei, care face din știința omului o realitate a unei puteri neobișnuite, este capacitatea de a te deschide unei experiențe incitante, fără a te pierde în condițiile ei de fond. Aceste condiții rezultă din ceea ce se întâmplă când începi să resimți durerea propriei neputințe de a depăși limitele și prejudecățile specifice consecințelor nefaste ale acestei experiențe unice.

* Notă: World War Z