Podoabele diamantine ale leadershipului

Modul în care evoluează leadershipul tău depinde de percepțiile fundamentate pe așteptările celorlalți oameni și de modul în care te raportezi la ei.

Fiecare om are o poveste. Povestea plină de umanism și valori deosebite ale medicului dentist Roland Hermann, am aflat-o întâmplător citind revista Cariere. Așa cum va spuneam și în “Pulsul fermecător al vieții”, Ronald este un lider prin abnegația pe care o are față de oamenii cu un nivel de trai scăzut din toate colțurile lumii.

După spusele lui Ronald, cel mai dificil lucru cu care s-a confruntat a fost să acorde servicii medicale stomatologice mai multor refugiați din Gore. Care pe lângă faptul că erau foarte mulți, aveau și probleme multiple. El a precizat:

“ Triajul pacienților era foarte dureros, asta mă apăsa foarte tare sufletește. Aveam în față un pacient cu probleme și o singură șansă, pe mine. Întrebarea era cum să fac ca să beneficieze toți de aceeași șansă? Dacă lucram foarte mult la un singur pacient, probabilitatea de a-i trata pe mulți alții scădea. Dacă rezolvam parțial problemele unuia și reușeam să ajung și la alții, mă durea sufletul pentru pacientul căruia trebuia să îi mai fi lucrat. ”

Explorezi o situație provocatoare de tipul "șansei de a te reinventa" prin extensia mult mai largă a câmpului de utilizare a dublei reflecții?

Felul cum te vezi într-un moment de grea încercare este o evoluție a șansei de a te reinventa prin extensia mult mai largă a câmpului de utilizare a dublei reflecții.

Prima reflecție este expresia aspirației de a călători într-o direcție contrară intereselor tale și scopului declarat. A doua reflecție pornește de la consecința aspirației de a te descoperi altfel în lume, cu atât mai mult cu cât ești pândit de neglijența în tot ceea ce ține de profesie sau viață socială.

Prin însăși firea sa, prin mentalitatea sa, prin modul în care și-a raportat viața și sentimentele la ceilalți oameni, încercând să-i ajute cât mai mult pe fiecare, medicul dentist Roland Hermann a demonstrat că posedă o înaltă ținută morală. Pentru 2011 el și-a propus să se implice în alte proiecte umanitare prin care să-și aducă contribuția la ajutorarea celor aflați în mare suferință. Nimic nu l-ar putea face să renunțe la calitatea de prieten, de vindecător și de îndrumător al celor aflați în această situație.

Să-ți asiguri succesul care îți validează poziția de lider înseamnă să privești cu ochi plini de recunoștință toate lucrurile minunate care ți se întâmplă, după ce te-ai avântat acolo unde alții nu s-au încumetat niciodată să pășească.

Roland Hermann reprezintă tipul de om la care inițiativa predomină. Stabilindu-și drept scop să relaționeze cât mai bine cu oamenii, concentrându-se permanent asupra fiecăruia, identificându-le nevoile și așteptările la modul cel mai realist, și fiind alături de ei în momentele grele puterea lui de influență crește iar leadershipul său evoluează tot mai mult spre succes.

Dragostea lui Roland pentru cariera sa, pentru viață, pentru ceilalți oameni este deseori amestecată cu o durere vie fiindcă nu poate ajunge să-i consulte și să-i trateze pe toți, fiindcă nu reușește să le satisfacă tuturor nevoile într-un mod eficace. Dar e ceva solemn și mobilizator să vezi un om ca el, plin de bunătate și intenții bune, însuflețit de sentimente alese (empatie, afecțiune și prietenie) că se avântă acolo unde alții nu se încumetă niciodată să pășească.

Ești supus unei deveniri care se reflectă în metoda de răsturnare de pe "Side A" pe "Side B" ?

Omul care lucrează sub presiune nu poate evita duritatea realității, percepută și înțeleasă prin consecințele ei, care dă sens vieții pe fondul experienței cognitive, afective, comportamentale acumulate în timp - prin consonanța convingerilor cu acțiunile puse în slujba unor cauze de mare impact. Totul depinde de felul în care caracterul este interesat spiritualmente de reușita modelului său pozitiv, înzestrat cu puterea de a converti un trecut întunecat într-un viitor mai bun. Iată deci că nici din acest punct de vedere nu avem motive să credem în moartea artei de a deveni cu toții ființe mai înalte.

Două din obstacolele care te împiedică să devii o ființă mai înaltă, oricând posibile pe spirala unei deveniri care se îndepărtează de umanism, amplificată de imposibilitatea de a cunoaște necuprinsul propriei tale neputințe de a te manifesta emoțional față de cineva, sunt convingerile limitative și temerile raționale care exercită permanent o anumită presiune.

Iar această presiune, reflectată în „metoda de răsturnare de pe fața A pe fața B", își are originea în valoarea respectului de sine (nelucrat la cererea conștiinței care se propagă în matricea și țesătura ființei tale) care înlocuiește toate căile de acces spre obținerea aprecierii celorlalți.

"Side A" corespunde lucidității în evaluarea propriilor acțiuni, în timp de "Side B" corespunde evaluării propriilor tale experiențe de către ceilalți. Imaginea de sine a individului, reprezentată de contactul dintre cele două unghiuri de vedere, va avea, astfel, la bază, pe de o parte considerații de bun simț, fapt întru totul subiectiv, sprijinite pe știința de a fi virtuos. Pe de altă parte considerații de egoism, sprijinite pe fatala știință a superiorității. Și, pe de altă parte, considerații de conștiință care se recunosc doar datorită existenței celorlalți.

Caracterul tău poartă recunoștința facerii de bine într-un context în care evenimentele de tip determinist duc la apariția aceluiași efect?

Unul din motivele pentru care mulți lideri eșuează este acela că nu acordă importanță nevoilor celorlalți, nu luptă pentru a le satisface complet așteptările sau nu reușesc să se raporteze la valorile lor. Tu ce simți pentru o ființă scumpă pe care o vezi că se pierde și pe care nu poți s-o ajuți? Durere? Fiindcă acesta este sentimentul pe care îl simte Ronald ori de cate ori nu reușește să trateze pe cineva.

Nimeni nu te urmează pentru simplul motiv că ocupi o poziție și ai o funcție de conducere. Atâta timp cât nu vii în întâmpinarea cerințelor lor și nu răspunzi așteptărilor lor, șederea ta acolo, între ei, va fi o permanentă apăsare pentru ei. E ca și cum ai avea “medicamentul” care să-i poată face bine, dar nu li l-ai administra niciodată.

Oamenii intuiesc ce fel de om ești, iar dacă caracterul tău nu poartă recunoștința facerii de bine ei nu-și vor da niciodată interesul să te urmeze. Modul în care evoluează leadershipul tău depinde de percepțiile fundamentate pe așteptările celorlalți oameni și de modul în care te raportezi la circumstanțele care fac necesară intervenția ta.

Efectul produs de complexitatea evenimentelor deterministe este acela de repartiție a sarcinilor pe care ți le poți asuma, făcându-le să conteze.

Așa cum fiecare ocean are o mulțime de perle prețioase care îl împodobesc - tot așa și leadershipul tău poate să devină mai prețios și poate evolua spre succes dacă îi adaugi “podoabele” cele mai alese care să se așeze în sufletul oamenilor, încărcându-i cu lumină, cu bucurie și seninătate.

Podoabele diamantine ale leadershipului sunt compuse din: funcția de control a domeniului de experiență, măsura valorilor care te inspiră să crezi în tine, posibilitatea de a acționa ca o recompensă a afirmării tale și derivatele de ordin superior multiplicate cu factori de actualizare, precum virtutea de a dărui și acceptarea sacrificiului.

Fiecare mână de ajutor pe care o dai, fiecare moment în care ești alături de oameni si arăți că îți pasă de soarta lor, simțământul de responsabilitate pe care îl manifești pentru ei, atitudinea plină de ambiție, curaj și optimism pe care o ai în fața lor, sunt podoabe care, măcar pentru un moment, le aduce primăvara în suflet, le promovează fericirea și îi împinge înainte. Asemenea podoabe sclipitoare scot în evidență calitatea leadershipului tău și fac ca el să evolueze spre un nivel tot mai înalt.

Abnegația, profesionalismul, solidaritatea, rezolvarea optimă a problemelor, înalta ținută morală sunt câteva din podoabele diamantine ale leadershipului tău, a căror valoare va fi recunoscută de oamenii pe care îi conduci.