Punctul maxim al înstrăinării omului de lume (II)

Contribuie cu idei și sugestii la reprezentarea simbolică a “Omului Nou”, trecând toate experiențele de creație prin prisma analizei personale.

O necesitate, un experiment? În articolul precedent vă spuneam că Harold J. Morowitz a încercat să evalueze în monedă valoarea unui om la prețul cataloagelor de produse biochimice. La rândul meu, am încercat să recreez lumea și universul prin promovarea unei viziuni alternative.

Singurul lucru care mă separa de acest biofizician, pentru că totdeauna se face o comparație între două minți ieșite din comun, între două imagini mentale care orientează contactele culturale și le determină conținutul, este că eu întotdeauna mi-am folosit stiloul și cerneala pentru a contura o realitate, fără să mă raportez la valoarea unei constante de tip referință.

Tu cum poți evalua ponderea progresului tău? Prin ce se definește viziunea ta? Printr-o contestare a prezentului real? Cum poți să reprezinți cu precizie "culoarea locală" a propriei tale opere? Te îndrepți spre o destinație neașteptată, inaccesibilă celorlalți aspiranți la statutul de lider? Ce ești tu în sânul marelui curs al tranziției spre desăvârșire, care se scurge de la un infinit la altul?

Este așa de lejer să tragi draperiile și să-ți limitezi orizonturile, spunea cineva. Însă desăvârșirea în leadership se realizează atunci când dai frâu liber acestor trei constante ale tale, viziunea, imaginația, creativitatea, nucleul transformării tale, cheia progresului tău, demonstrarea adevărată a magnitudinii influenței imense ce o are “doctrina” ta asupra societății umane moderne.

Ce se întâmplă dincolo de preferințele tale pentru un anumit stil de gândire și cum te raportezi la valoarea supremă care ar putea să dea sens vieții tale, încât să păstrezi cea mai importantă constantă a performanțelor tale?

Dacă aș vrea să-mi definesc viziunea, mi-aș redirecționa atenția la ce scria pe blogul personal jurnalista Raluca Rebedea Zenga, soția celebrului fotbalist italian Walter Zenga. Ea spunea următoarele: “ Nimic nu este mai plăcut decât să amesteci culori pe o paletă, să vezi pigmentul migrând în fuziuni spectaculoase, oglindind perfect imaginea care o avem în minte. ”

Lipsa de performanță în artă se datorează parțial imposibilității de a “amesteca culorile” într-o singură creație, pe o singură suprafață, pentru a obține o compoziție unitară.

De fapt, ceea ce caracterizează un stil artistic de mare valoare este chiar stilul de gândire pe care îl folosești în mod uzual pentru a explica și exprima realitatea: putere, rațiune, interes, calitate. Iar în spatele preferințelor pentru acest stil stau experiențele de creație trecute prin prisma analizei personale, prin reprezentarea simbolică a “Omului Nou” sau prin modificarea finalului unor acțiuni prin intermediul unei metafore sau hiperbole.

Cum arată pentru tine orizontul de înaintare în progres, perceput prin prisma unei trăiri intense a aspirației spre absolut?

Valoarea supremă pe care un om de știință o poate da sensului vieții sale rezidă din îndrăzneala cu care exprimă cuvântul "toleranță" în redarea oricărui orizont de înaintare pe calea progresului, fără să condamne virtutea de a face o simbioză între imaginație și inovare.

Experiențele sale de creație, ce se constituie în scheme sau tipare de gândire utilizate pentru a percepe, înțelege și interpreta realitatea, păstrează cea mai importantă constantă a performanțelor sale: capacitatea de a vedea mai departe decât alții și de a verifica adevărul premiselor pe care se bazează demonstrațiile sale de viziune.

Poți să-ți definești viziunea prin intermediul unei descoperiri care s-ar prezenta la prima vedere unitară în ceea ce privește contextul ei de interpretare, astfel încât rațiunea ta să se ridice deasupra percepției comune a lumii?

Fii ca unul din marile spirite inovatoare: menține-te în plutonul fruntaș al performerilor. Lasă-ți străbătută mentalitatea de acea singură putere activă în creștere exponențial: deschiderea la nou. Nu te subordona unui sistem de gândire convențional, cu ramificații subțiri, dense et inégale. În leadership contează viziunea pe care ți-o plăsmuiești din vise, nu cea plăsmuită din dezvoltarea unor teorii științifice doar de dragul de a-ți dovedi că ai un IQ de geniu.

Adaptează-ți “meniul” leadershipului pentru a corespunde unor aspirații și preferințe tot mai largi, mai puțin clasice, mai apropiate de viitor. Adaugă în permanență noi din ingrediente viziunii tale, puțin piper sau, după gust, puțină scorțișoară, fă-o mai picantă sau mai dulce. Aruncă o lumină nouă asupra fundamentelor și principiilor cu care îți însămânțezi leadershipul prin intermediul descoperirilor care s-ar prezenta la prima vedere unitare în ceea ce privește contextul de interpretare a viziunii.

O astfel de interpretare a viziunii poate fi formulată în felul următor: "Rămâi fidel imaginii pe care o ai despre tine însuți într-un viitor căruia îi aparții prin afinitatea față de exigențele unei gândiri autonome."

Rațiunea ta se poate ridica deasupra percepției comune a lumii dacă ea îndrăznește să se constituie ca un alt tipar de trezire la o realitate de care se ia act prin intuiția sensibilă, în favoarea imaginarului care în intensitatea-i crescândă prinde treptat conturul unei lecții de izbândă asupra imposibilului (sub protecția unei povești nemuritoare).

Punctul maxim al înstrăinării omului de lume simbolizează cel mai însemnat pas spre viitor, simbolul progresului tău profesional, ceea ce îți poate redimensiona propriile limite. O părticică a unei alchimii ale cărei secrete bine păstrate ies la iveală după ce te deprinzi cu “noul și necunoscutul”. Este compensația de care ai nevoie față de sentimentul de “părăsire” a unei realități unanim acceptate.