Puterea Liderului

Cine nu își pune Eul în față, acela nu va atinge Absolutul și nu va descifra nici viața.

Pictorul român, Nicolae Grigorescu, era făcut pentru a vedea înlăuntrul lucrurilor. Tăcut, pururea gânditor, neliniștit, având nu numai pasiunea de a observa, dar și darul de a vedea, omul acesta era cu neputință să se mulțumească numai cu ce spun formele la suprafață.Toată adâncimea acestui suflet meditativ își cerea în afară proporția de adâncime, în bătaia privirii pe care o aruncă asupra lucrurilor. El nu era un trecător grăbit în lumea aceasta, pe care a căutat s-o vadă, fără să fie văzut. Un lucrător grăbit, da. Grăbit să scuture cât mai multă viață și cât mai mult înțeles din spăimântătoarea fugă a clipelor lui. Să vadă repede, și repede să spună ce-a văzut.

Toată viața lui era în ochi. Acolo ardea flacăra sufletului lui. În ochi și în mâini, care nu erau decât o continuare a ochilor. O imperioasă nevoie de a-și exprima prin linii impresiile lui. El cugeta în linii. Acasă, pe drum, în plimblările lui prin țară, ca și în călătoriile lui în străinătate, își însemna ce vedea, repede, cu iuțeala mișcărilor instinctive. Chiar și când era bolnav și nevoit să stea în pat, simțea în mână neastâmpărul, trebuința de a crea. Dacă zăbovea o muscă la o picătura de sirop de pe măsuța lui de marmură, în două minute de poză, musca era pe hârtie, aidoma gata să zboare. La Paris, fiind odată bolnav și neputându-se mișca din loc vreo două săptămâni, toată vremea nu făcea decât să deseneze figurile fantastice pe care ochii lui aprinși le vedeau în florile tapetului de pe păreți. *

Îți construiești viziunea despre un model de realitate care te împinge spre creație, spre nou, chiar și atunci când realitatea devine o închisoare?

Ce este viața ta: o închisoare sau un refugiu? Raportându-ne la leadership, hai să vedem acest lucru prin ochii unui artist care dezvelește culoarea imaginației având imaginația culorii.

Culoarea distinctă a leadershipului este imprimată de cel ales de majoritatea oamenilor, care a decis că este cel mai indicat să-i reprezinte și să le asigure interesele. Dar culoarea leadershipului se poate asemăna cu cea a frunzelor proaspete, abia culese de pe ramuri care, departe de a fi perfecte, cu diverse defecte mai vizibile sau mai puțin vizibile, poți face o prăjitură excelentă.

Un lider trebuie să știe și să învețe să simtă, să perceapă ce poate obține din puțin ceva, dacă nu excelent, măcar ceva mult mai bun...punând în valoare fiecare din componente – cu bune și cu rele. A fi singur cu tine însuți nu este o închisoare, ci un refugiu împotriva zgomotului nesfârșit din viața trăită în mijlocul lumii. Sau, cum spunea pictorul Constantin Brâncuși: "Cine nu își pune Eul în față, acela nu va atinge Absolutul și nu va descifra nici viața.."

A rămâne singur cu tine însuți este o muncă migăloasă în care trebuie să înveți cum să te bucuri independent de ceea ce ți se întâmplă atunci când ești în mijlocul lumii. Da, cu siguranța înveți multe despre tine atât din succese, dar mai ales din greșeli, și mai ales trebuie să știi cum să procedezi pentru ca cei mulți să accepte schimbarea în toate aspectele vieții – în gândire, în educație, în comportament, pentru a fi în concordanță cu realitatea.

Felul cum vizualizezi realitatea este diferit de felul cum rezonează sufletul tău cu mediul în care te afli, considerând că ceea ce se întâmpla în jur este expresia a ceea ce te face să fii un om asumat?

"Eu nu dau niciodată prima lovitură până când piatra nu mi-a spus ceea ce trebuie să îi fac. Aștept până când imaginea interioară s-a format bine în mintea mea. Câteodată durează săptămâni întregi până când piatra îmi vorbește. Trebuie să privesc foarte atent înlăuntrul ei. Nu mă uit la vreo aparență. Mă depărtez cât mai mult posibil de aparențe." spunea pictorul Constantin Brâncuși.

Avea dreptate. Înainte să te asculți pe tine însuți, într-un mediu care rezonează cu sufletul tău, trebuie să observi felul cum curge timpul în mintea ta, trebuie să îți regăsești energia atât în trupul material, cât și în felul cum vizualizezi realitatea în mintea ta.

Percepția oamenilor în ceea ce privește calitatea leadershipului tău, a măsurilor și a deciziilor pe care le adopți, este întotdeauna foarte clară, rareori distorsionată de factori externi – și, deci, constituie un indiciu infailibil, un fundament solid privitor la formă și stilul tău de a conduce.

Ca lider, trebuie mai întâi să educi acești oameni, să le schimbi mentalitatea, să aplici noi metode de a-i atrage lângă tine. Se găsesc din ce în ce mai multe cazuri de lideri care se complac în plăcerea de a fi în frunte, neglijând calitatea leadershipului lor, sau confundând această calitate cu detectarea celor mai bine pretențioase forme de schimbare și adaptare la nou. Calitatea leadershipului este dată de rezultatele pe care le obții în procesul de schimbare a Sinelui.

Tu interpretezi un rol de facilitator al schimbării, arătând oamenilor încă de la început necesitatea dezvoltării lor printr-o reorientare a viziunii, a motivației și a mijloacelor de a-și stimula dezvoltarea? Sau interpretezi doar un rol estetic, care, din nepricepere sau neștiință, ar putea dezactiva dorința oamenilor de a fi mai buni?

Leadershipul tău poate să împrumute expresia unei trăiri intense pe care artistul încearcă să o transmită prin referire la ideea de înălțare a omului mai presus de starea lui de fapt?

În cazul leadershipului, unde sunt acumulate toate valorile, trăirile, principiile, convingerile - care trebuie să fie vii, capabile să influențeze, să impulsioneze, să însuflețească spiritele - se adaugă și problema unei analize obiective, a evaluării sistematice a omului. Tocmai pentru ca liderul să facă dovada deplină a evoluției propriului său Eu, dovada de continuator nu doar al cunoașterii, ci mai ales al principiilor, spiritului și valorilor sănătoase, adoptate și promovate, el trebuie să-și dezvolte spiritul analitic care îi va permite să se autoevalueze și să-și evalueze corect oamenii și situațiile cu care se confruntă.

Puterea liderului stă tocmai în înțelegerea aspectelor fundamentale legate de dimensiunea umană, așa cum puterea medicului stă în cunoștințele sale teoretice și practice. El își găsește un aliat de nădejde în procesul prealabil de cunoaștere, de descoperire a celor mai înălțătoare trăiri, aspirații, idealuri pe care le degajă, le abordează, le emite ființa umană în ansamblul ei, pusă în fața unor hotărâri dificile (întru desăvârșirea ei).

Numai cunoașterea elementelor constitutive ale ființei umane - prin înțelegerea complexității sale, numai manipularea inteligentă și în scop benefic a minții și a spiritului care îi alimentează permanent credința, puterea de a merge înainte, - își poate liderul dovedi adevărata valoare.

Numai insuflând oamenilor puternice sentimente care ating și fac să vibreze cele mai sensibile corzi din sufletul lor, el poate face dovada evoluției propriului său Eu. Căci funcționarea leadershipului depinde de funcționarea celorlalți oameni, tot așa cum viața unui pilot de curse depinde de funcționarea perfectă a motorului mașinii pe care o conduce.

Liderul nu este în măsură să dea singur valoare leadershipului său, tot așa cum subiectul nu este în măsură să dea singur valoare unui tablou.

În leadership oamenii își au importanța lor, ei determină totdeauna dimensiunea influenței liderului, ei sunt cei care determină respectivă formă de viziune a liderului – însă viziunea nu poate constitui un criteriu, și din fericire masele vor continua întotdeauna să judece leadershipul numai în funcție de rezultatele obținute. Leadershipul este o artă care presupune interpretare, aportul individualității liderului, al viziunii sale creatoare.

Ți-ai dezvoltat relații solide cu toți cei care lucrează pentru tine? Ești în măsură să dai singur valoare leadershipului tău? Cum îți dovedești adevărata ta valoare? Cum faci dovada evoluției tale?

Pentru un lider este esențial să știe să-și inducă și să inducă celorlalți sentimentul că schimbarea este o necesitate. Și pentru ca să accepte schimbarea, el trebuie să creadă în potențialul său și al oamenilor, să știe să se auto-motiveze și să-i motiveze pe ceilalți, și mai ales să creadă și să le inducă credința că viitorul poate fi și mai bun dacă adoptă schimbări, începând de azi, din acest moment.

Îi asiști pe cei care lucrează pentru tine? Cei din afara departamentului tău sau a zonei tale de responsabilitate îți respectă opiniile și îți cer frecvent sfatul? Cei care lucrează alături de tine au o părere foarte bună despre tine aproape tot timpul? Îți îndeplinești în mod constant țintele și scopurile profesionale? Oamenii te consideră un expert în domeniul tău și caută să învețe mereu ceva de la tine? Performanța ta duce echipa la un nivel mai înalt? Ești un continuator al cunoașterii?

A atinge Absolutul înseamnă să conștientizezi puterea Eului cu care te identifici și care te guvernează în momentele de reflecție.

Poate că, totuși, stăpânul absolut al propriului Sine este acel spirit meditativ orientat către solitudine, intercalat în fluxul unui limbaj silențios, dar aprig, în orice caz artistic prin transmiterea emoției provocate de cei mai celebri pași de liniște sufletească.

Puterea Liderului stă în Eul pe care încearcă să-l scoată din mijlocul lumii. Mai mult decât atât, el trebuie să învețe să nu confunde egoul pe care îl percep în ceilalți, cu identitatea sa.

* Notă: Vlahuta, Alexandru - Pictorul Nicolae Grogorescu, Editura Tineretului, 1969.