Regele și Creația lui

Fă din leadership cea mai de preț creație, lăsându-te condus de alternanța de stări sufletești prin care poți scoate în evidență ascunsurile înțelegerii tale despre viață.

Eu însumi cădeam pradă focurilor lăuntrice, și totuși mă temeam să lupt cu ele, cuprins de un fel de nebunie trecătoare, asemenea rătăcitorilor în infinit, în imprevizibilitatea procesului de evoluție a unei căutări de sens existențial. Era ciudată alternanța de stări sufletești cu care prilej reușeam să scot în evidență ascunsurile înțelegerii mele despre viață și să le transpun într-o grădină plină de flori arzătoare, să pulsez surpriza asemenea unei adieri ușoare acolo unde curentul rectiliniu al adevărurilor integrale se întrerupea.

Literatura devenea o cale spre un dincolo care chema cu necesitate sensul adânc al firii mele, contribuind la transpunerea adevărurilor tăinuite într-un limbaj de nivel înalt, adesea metaforic, într-o știință ce se dovedea tot mai mult un veritabil instrument al maturizării.

Cuptorul în care ardeau mocnit oasele fragile ale științei și lemnele aromate ale cursului vieții, combustia tuturor resturilor de gânduri eliberate după recoltarea unor probe noi de imaginar, distilate mai apoi în convingeri, chiar dacă uneori izbucnea câte-o explozie și înainte mea se înălța măiastră o nouă atracție, făceau ca puterea mea să se cristalizeze, în text, într-un diamant. Eram regele unui regat format din comori infinite.

Creația unei gândiri care se raportează la universul vieții, cu referire la înțelegerea unei stări de spirit detașate și receptive, vizează alegerea unui decor de poveste care stârnește o senzație de "Uimitor ! ".

Dar literatura are o mie de săbii încovoiate, și tot atâtea morți și învieri. Chiar dacă se întrevedea la orizont abisul, o lipsă a inspirației, și eram năpădit de sentimentul renunțării, striga în mine un glas căruia șuieraturile îi dădeau o anumită forță, dezvăluindu-mi o frântură din istoria lumii:

Henric al III-lea al Navariei, urmărit de arcașii asasini, spuse cu teamă în suflet: „Credeți c-am să mai fiu rege, eu, un fugar? ”

Florentinul Rene, meșterul de parfumuri, îi răspunse: „Priviți, sire, arătându-i regelui o stea care se zărea, strălucitoare, după un nor întunecat - nu eu spun asta, ci ea. ”

Poți demonstra marea însemnătate a realizărilor tale în sfera cunoașterii, prin extinderea dimensiunii tale ascunse spre latura unui sentiment de putere absolută și de controlare a realității?

Când știi cum să folosești în ordine tot ceea ce este risipit în dezordine, când strigătul lăuntric pare să primească drept răspuns toate acele elemente de sens prin care se realizează subiectivitatea, în cazul procesului de creație se constată o anumită apropiere de superioritate prin lărgirea cuprinsului noțiunii de „interes”.

Devii tot mai interesat de ceea te reprezintă ca artist, ca măsură a acelor procese de creație care lansează tema, atât de realistă, atât de complexă și totuși atât de sensibilă, pe care majoritatea nu o stăpânește: VIAȚA.

Iar prin perseverența neclintită în săvârșirea operei concepute după modelul experienței de viață, din care gândirea își extrage seva, reflectând-o în forța expresivă a talentului de a fi, se creează în măsura posibilului acea chimie, acea fuziune între chemare și tumultul care alimentează transformarea ta într-un „rege”.

Devii regele creației atunci când reziști tuturor „morților” și „învierilor” pricinuite de lecțiile vieții din care nu înveți doar să găsești idei principale, ci din care realizezi cât de mult mai ai încă de învățat.

Leadershipul, cu posibilitățile de aplicare a legilor sale cât mai corect în dezvoltarea științei și a omului, înseamnă să insufli creației personale o viziune cu totul inedită și să o faci unică punându-ți în ea propriile cunoștințe despre viață.

De aceea, a demonstra marea însemnătate a realizărilor tale în sfera cunoașterii, prin extinderea dimensiunii tale ascunse, nu trebuie să se concretizeze doar într-o poveste care bate viața, ci într-o vedere de ansamblu care te face să înțelegi mai bine dimensiunile ei. Viața este o stea de la care cu greu îti poți lua ochii, iar tu ești creatorul ei.

Trăirea unui sentiment de putere absolută și de controlare a realității se poate manifesta prin intermediul unui demers de conștientizare a relației dintre ceea ce reprezinți în plan creativ pentru schimbarea sensului vieții și ceea ce ești pregătit să afli despre tine într-un act artistic, extrem de subtil, cum este aranjamentul cuvintelor într-o lume a scrisului.

Regele și creația lui scoate în evidență gradul de acceptare a unui stil de gândire și de reflectare la ceea ce-ai dobândit prin încercările vieții, transpuse în propria variantă de a fi care face cinste sensului de deschidere spre treapta cea mai de sus a creației. Dar, cum spunea cineva pe o pagină web, orice act artistic pornește din trăiri, căci creația reprezintă un mod de confruntare a ființei cu limita, cu destinul.