Rotițele leadershipului

Cu cât demontezi mai mult un lucru pe care nu-l înțelegi, cu atât vei fi mai convins că problema este în altă parte.

Pe vremuri aveam în camera mea un ceas extraordinar de frumos. Era un ceas din acela vechi, cu ramă din lemn de abanos și cu pendul. Nu se putea să nu-l observe prietenii mei atunci când intrau la mine în cameră. De fapt, era atât de frumos și interesant, încât toți mă întrebau de unde l-am cumpărat și dacă nu vreau să-l vând. Țineam foarte mult la ceasul acela, și de aceea încă îmi amintesc cu drag de el.

Însă, într-o zi, ceasul s-a oprit pe neașteptate, aparent fără niciun motiv. Rotițele erau în stare bună și bine rostuite, dar arcurile își pierduseră toată elasticitatea. Am încercat de multe ori să le înlocuiesc, le-am demontat cu grijă, le-am remontat cu și mai multa grijă, dar rotițele rămâneau în continuare nemișcate. În cele din urmă n-am avut de-ales și l-am dus la un ceasornicar. I-am explicat meșterului despre ce este vorba, i-am spus că l-am demontat de multe ori dar fără niciun folos. Meșterul s-a uitat cu atenție la ceas câteva minute.

- Mda. Știu care-i problema.

- Care e? am întrebat eu imediat.

- Tinere, ca să afli care este problema, trebuie în primul rând să înțelegi mecanismul de funcționare al ceasului. Apoi tot ce trebuie să faci este să ajustezi componenta potrivită la anumiți parametri. Tu ai schimbat arcurile, dar n-ai pus pendulul în poziție de echilibru pentru că n-ai cunoscut principiile fizicii care stau la baza funcționării ceasului.

Ce piese trebuie să ajustezi pentru a-ți atinge potențialul, astfel încât să nu declanșezi un simptom de anxietate în diferite momente din evoluția ta?

În fiecare dintre noi există rotițe pe care nu le putem vedea, care ne dau inspirația și creativitatea de care avem mare nevoie pentru a funcționa mai bine, pentru a găsi soluții la problemele cu care ne confruntăm. Uneori, însă, se poate întâmpla ca rotițele care ne pun în mișcare strategiile și planurile de acțiune, să înțepenească. Atunci când se va întâmpla acest lucru, vom ști oare ce piese trebuie să ajustăm astfel încât să ne atingem din nou întregul potențial, să dăm naștere unor gânduri îndrăznețe, unor idei noi, interesante și realizabile?

Una din cele mai importante "piese" pe care trebuie s-o ajustezi pentru a-ți atinge potențialul este capacitatea de a schimba ceea ce te împiedică să fii tu însuți în condițiile tendinței de exces a gândirii bazată pe cercetarea și pe reflecția inovativă.

Leadershipul autentic nu este o stare de inerție, ci un reglaj continuu, unde acțiunea generează intensitatea necesară pentru a menține viziunea vie.

O altă piesă este distanțarea de sublimul ce vine de nicăieri - care îți inundă creierul cu imagini, stări și senzații de dincolo de personalitatea ta. Sau ar putea fi apropierea de un statut al meșterului care are ambiția capodoperei, dar nu și a lucrului bine făcut. Un singur lucru e cert, Când nu înțelegi mecanismul de funcționare, vei repara exact ceea ce nu este stricat.

Îți manifești tot interesul față de fenomenul de întreținere a potențialului tău de lider la capacitate maximă? Urmărești cu atenție evoluția leadershipului tău? În cazul în care potențialul tău ar suferi o „defecțiune”, ai putea să ajustezi acea componentă cheie din el la anumiți parametri astfel încât să-l faci să „ticăie” din nou?

Orice tip de leadership am practica, oricât de bine ar fi pus la punct, el va suferi mici modificări în timp fie din cauza unor elemente neluate în calcul inițial, fie din motive independente de noi. De aceea se impune revizuirea lui permanentă (a fiecărei strategii și adaptarea la noile condiții impuse, cât și la constrângerile ce apar). Un lider trebuie să dea dovadă de maleabilitate, flexibilitate, adaptabilitate și să dețină cunoștințe consistente și variate de a-și pune leadershipul în poziția de echilibru.

Practici autodisciplina ca pe un reglaj de precizie absolută, unde fiecare ajustare a perspectivei tale funcționează ca o insuflețire a întregului mecanism?

Ca și ceasurile, inspirația ne dă forța pierdută prin oscilațiile sale. Inspirația este mecanismul care realizează legătura dintre strategiile pe care le construim și materializarea lor practică. Leadershipul nostru va fi reglat cu o precizie absolută dacă, din când în când, facem o ajustare ușoară a modului în care privim lucrurile, a felului în care abordăm și remediem fiecare „defecțiune” care se poate produce. Iar dacă lăsăm inspirația să se uzeze, toate rotițele din subconștient care ne oferă soluții se vor strica si ele.

Scriitorul american Frank Tibolt afirma cu convingere: “Acțiunea generează întotdeauna inspirație”.

Dacă suntem pasivi și ne refugiem într-o inactivitate confortabilă s-ar putea ca rotițele care ne pun în mișcare capacitatea de gândire și inovație, să ruginească și să rămânem în urmă. De aceea, în orice moment trebuie să fim gata să devenim cât mai buni, cât mai creativi și cât mai profesioniști. Dacă facem acest lucru și dacă suntem dispuși să părăsim zona de confort, vom putea să funcționăm tot timpul la capacitate maximă.

Aspirația spre autodepășire este expresia unei perspective creată în jurul a ceea ce vrei de la viitor, care se transformă într-o nouă realitate sau într-una mai bună, conform alegerii "piesei" care te face să fii mai plin de energie. Este cu neputință să posezi sensul unei existențe bazată pe rezultate și performanță dacă te împotrivești conținutului propriei interiorități, fără altă constrângere decât aceea a autenticității unei "piese".

Psihologia leadershipului pornește din conștiința detaliului, din acea atenție intensificată acordată fiecărei piese a mecanismului, pentru ca întregul să capete sens în ordinea regulilor ce dau naștere unei noi viziuni asupra cunoașterii.

Rotițele din mecanismul leadershipului sunt mijlocul sigur care te propulsează înainte. Ca lider trebuie să ai grijă ca toate rotițele potențialului tău să fie unse între ele chiar și în stare de normală funcționare, să te asiguri mereu că ele corespund anumitor parametri - ca să nu se blocheze. Astfel întregul tău mecanism de leadership va merge continuu fără să scârțâie sau să se oprească.

Dacă umbli la toate piesele unui mecanism fără să-i cunoști echilibrul, singura piesă pe care n-o vei regla va fi cea esențială.