Strigătul imperceptibil al inimii posedate de duhurile unei lumi deşarte (II)

Concentreaza-te asupra a ceea ce te face special, pledând pentru asumarea a ceea ce ţi se întâmplă în cadrul unei realităţi care scapă înţelegerii depline pe moment.

În loc să izbucnească într-o reacţie incontrolabilă de supărare, Marie îşi sporeşte puterile de a-l înţelege pe Jason, luptând cu îndârjire pentru a-i învinge fobiile şi pentru a-l convinge de veridicitatea sentimentelor ei – nu-l îndepărtează niciodată de lângă ea. Mai mult decât atât, ea se împotriveşte elementelor aparent primejdioase ale firii lui, ajungând să-l cunoască sub cele două aspecte esenţiale ale sale: statornicia şi tăria de caracter, pe care le intuieşte la nivel profund.

Jason refuză să-şi amintească trecutul, dar intuieşte o bună bucată din ceea ce i s-a întâmplat înainte de tragicul accident.

Chimia te prinde și nu te lasă. Marie îşi pune în joc toate trăirile. Raza de convergenţă a seriei de puteri lăuntrice nestinse se orientează către punctul de sprijin al identităţii lui Bourne, atingând acel element fragil care îl constituie siguranţa de sine scăzută. Influenţa ei tinde nu doar spre crearea unui amestec de stări şi sentimente în jurul căruia el să graviteze, ci spre obţinerea unei stabilizări lăuntrice solide prin intensitate. Iar această intensitate trebuie alimentată de cele mai subtile vibraţii, care să declanşeze instantaneu o reacţie de solidarizare, acea chimie care te prinde și nu te lasă.

"Mă lupt pentru viaţa mea ! Pentru vieţile noastre ! Poţi gândi şi simţi, Jason ! Hai, gândeşte ! Simte ! Simte acum ! Uită-te la mine şi spune-mi că ai privit în interiorul tău şi ştii fără dubii că eşti un asasin. Dacă nu poţi, atunci stai lângă mine şi lasă-mă să te ajut. Şi, iubeşte-mă ! Pentru Dumnezeu, iubeşte-mă, Jason ! "

Inima femeii dă imediat alarma atunci când flăcările disperării duse până la paroxism se înalţă deasupra slăbiciunilor omului de lângă ea. Abia acum dimensiunea intermediară a naturii ei - voinţa de pătrundere - poate fi luată în considerare, măsurând noi valori.

Reacţia ta în faţa evenimentelor pe care nu le poţi controla depinde de modul cum te raportezi la suferinţa pe care o simt ceilalţi în prezenţa ta.

Versiunea a ceea ce îl face pe un om special este o continuare a reacţiei pe care el o are în faţa unei realităţi care scapă înţelegerii depline pe moment. A conştientiza acest moment înseamnă să te laşi purtat printr-o întreagă experienţă a simţurilor, a emoţiilor, a gândurilor, care parcă sunt mai vii în ecuaţia reacţiei de descompunere a realităţii în factori de respingere sau de atracţie.

Cine vrea să afle adevărata măsură a abilităţilor sale de a accelera dezvoltarea celor de lângă el, este invitat să privească o scenă pe care evoluează suflete absolut diferite unul de celălalt, în complexitatea unei lumi recreate ca un întreg unitar. Întregul unei stări de spirit care rezidă din tonurile vii ale unei părţi din cadrul nevoii de a-şi împărtăşi, comunica şi exprima sentimentele: "Mă lupt pentru viaţa mea ! Pentru vieţile noastre ! "

Dintotdeauna au existat profunde comunicări și colaborări fecunde între conștiință și realitate, între simțuri și rațiune, între funcționalitate și armonie, între cele două constante "a lupta" și "a nu suporta durerea" - iar datoria liderului este să le stropească cu multă însuflețire și vie convingere.

Leadership: Bogăţia ta sufletească se ridică până la justificarea creată de proiecţia unei senzaţii "de a fi sub presiune", sub constrângerea unei imagini de sine pe care ceilalţi o consideră ca fiind proba unei sensibilităţi inedite?

Câte eforturi, cât entuziasm pune omul în înţelegerea celor mai tăinuite lucruri despre sine, înainte de a-i evalua pe ceilalţi şi de a se pune în locul lor? Aceasta este întrebarea de care depinde intersectarea leadershipului de realitatea trăită de individ, percepută deseori în mod intangibil.

Cine își propune să evalueze leadershipul, prin prisma unei analize a tendinţelor de personalizare ale omului, trebuie să urmărească existența conștientizată a unor proporții reale de transmisie a particularităților din structura lui funcţională. Precum capacitatea de a se deschide către un adevăr ulterior care să fie în stare să explice sensul vieţii, sau capacitatea de a se încrede în altă conştiinţă şi de a i se supune acesteia.

Imaginea de sine este reflexia a ceea ce transmiţi altora prin felul tău de a fi, prin vorbe şi gesturi, atunci când ei te consideră o versiune mai bună a lor.

A descifra singur harta omului, pătrunzând în lumea plină de semnificaţii şi emoţii care stabileşte regula lui de funcţionare, este primul pas spre descoperirea acelei realităţi de o surprinzătoare complexitate, comparabilă cu bec ergonomic care pâlpâie până atinge temperatura optimă, după care se stabilizează şi funcţionează la parametri normali.

Surprinzând acele intensităţi, sentimente trăite cu sinceritate şi exprimate cu nonşalanţă de om de-a lungul întregii tale incursiuni în psihologia personalităţii lui (greu descris pentru că se află în continuă schimbare) vei putea să mişti dublul resort interior care dă culoare vieţii sale şi care totodată îl conduce către un triumf profesional.

Acest resort, pe de o parte îi confirmă omului direcţia de dezvoltare. Pe de altă parte îi dă posibilitatea să aducă la împlinire, prin tot ce trăieşte şi simte, la fel de firesc cum înfloresc florile și pomii în primăvară, acel ideal de armonie ce-l poate călăuzi pe potecile întortocheate ale existenţei atât de provocatoare.

Sensibilitatea de care dă dovadă un lider se măsoară prin sacrificiul de sine făcut în numele unui alte exigenţe importante a vieţii, anume experienţa de a trăi suferinţa celorlalţi ca pe o etapă necesară pentru a deveni o persoană mai puternică.

Strigătul imperceptibil al inimii posedate de duhurile unei lumi deşarte semnifică acea dorinţă imperioasă, dublată de o voinţă puternică de a induce schimbări benefice în modul de gândire şi acţiune a oamenilor, în vederea realizării idealurilor comune.

Avea dreptate cine spunea: „Identitatea de sine este redusă la o poveste pe care ţii mereu să o spui în minte: Eu şi povestea mea - în momentele de luciditate."

Ca să percepi strigătul de ajutor al omului supus efectului de pierdere a identităţii de sine, pune-ţi în joc toate trăirile şi încearcă să generezi o reacţie de tip emoţional care să învioreze starea lui de spirit.

* Notă: The Bourne Identity (1988)