Strigătul imperceptibil al inimii posedate de duhurile unei lumi deșarte (II)

Concentreaza-te asupra a ceea ce te face special, pledând pentru asumarea a ceea ce ți se întâmplă în cadrul unei realități care scapă înțelegerii depline pe moment.

În loc să izbucnească într-o reacție incontrolabilă de supărare, Marie își sporește puterile de a-l înțelege pe Jason, luptând cu îndârjire pentru a-i învinge fobiile și pentru a-l convinge de veridicitatea sentimentelor ei – nu-l îndepărtează niciodată de lângă ea. Mai mult decât atât, ea se împotrivește elementelor aparent primejdioase ale firii lui, ajungând să-l cunoască sub cele două aspecte esențiale ale sale: statornicia și tăria de caracter, pe care le intuiește la nivel profund.

Jason refuză să-și amintească trecutul, dar intuiește o bună bucată din ceea ce i s-a întâmplat înainte de tragicul accident.

Chimia te prinde și nu te lasă. Marie își pune în joc toate trăirile. Raza de convergență a seriei de puteri lăuntrice nestinse se orientează către punctul de sprijin al identității lui Bourne, atingând acel element fragil care îl constituie siguranța de sine scăzută. Influența ei tinde nu doar spre crearea unui amestec de stări și sentimente în jurul căruia el să graviteze, ci spre obținerea unei stabilizări lăuntrice solide prin intensitate. Iar această intensitate trebuie alimentată de cele mai subtile vibrații, care să declanșeze instantaneu o reacție de solidarizare, acea chimie care te prinde și nu te lasă.

"Mă lupt pentru viața mea ! Pentru viețile noastre ! Poți gândi și simți, Jason ! Hai, gândește ! Simte ! Simte acum ! Uită-te la mine și spune-mi că ai privit în interiorul tău și știi fără dubii că ești un asasin. Dacă nu poți, atunci stai lângă mine și lasă-mă să te ajut. Și, iubește-mă ! Pentru Dumnezeu, iubește-mă, Jason ! "

Inima femeii dă imediat alarma atunci când flăcările disperării duse până la paroxism se înalță deasupra slăbiciunilor omului de lângă ea. Abia acum dimensiunea intermediară a naturii ei - voința de pătrundere - poate fi luată în considerare, măsurând noi valori.

Reacția ta în fața evenimentelor pe care nu le poți controla depinde de modul cum te raportezi la suferința pe care o simt ceilalți în prezența ta.

Versiunea a ceea ce îl face pe un om special este o continuare a reacției pe care el o are în fața unei realități care scapă înțelegerii depline pe moment. A conștientiza acest moment înseamnă să te lași purtat printr-o întreagă experiență a simțurilor, a emoțiilor, a gândurilor, care parcă sunt mai vii în ecuația reacției de descompunere a realității în factori de respingere sau de atracție.

Cine vrea să afle adevărata măsură a abilităților sale de a accelera dezvoltarea celor de lângă el, este invitat să privească o scenă pe care evoluează suflete absolut diferite unul de celălalt, în complexitatea unei lumi recreate ca un întreg unitar. Întregul unei stări de spirit care rezidă din tonurile vii ale unei părți din cadrul nevoii de a-și împărtăși, comunica și exprima sentimentele: "Mă lupt pentru viața mea ! Pentru viețile noastre ! "

Dintotdeauna au existat profunde comunicări și colaborări fecunde între conștiință și realitate, între simțuri și rațiune, între funcționalitate și armonie, între cele două constante "a lupta" și "a nu suporta durerea" - iar datoria liderului este să le stropească cu multă însuflețire și vie convingere.

Bogăția ta sufletească se ridică până la justificarea creată de proiecția unei senzații "de a fi sub presiune", sub constrângerea unei imagini de sine pe care ceilalți o consideră ca fiind proba unei sensibilități inedite?

Câte eforturi, cât entuziasm pune omul în înțelegerea celor mai tăinuite lucruri despre sine, înainte de a-i evalua pe ceilalți și de a se pune în locul lor? Aceasta este întrebarea de care depinde intersectarea leadershipului de realitatea trăită de individ, percepută deseori în mod intangibil.

Cine își propune să evalueze leadershipul, prin prisma unei analize a tendințelor de personalizare ale omului, trebuie să urmărească existența conștientizată a unor proporții reale de transmisie a particularităților din structura lui funcțională. Precum capacitatea de a se deschide către un adevăr ulterior care să fie în stare să explice sensul vieții, sau capacitatea de a se încrede în altă conștiință și de a i se supune acesteia.

Imaginea de sine este reflexia a ceea ce transmiți altora prin felul tău de a fi, prin vorbe și gesturi, atunci când ei te consideră o versiune mai bună a lor.

A descifra singur harta omului, pătrunzând în lumea plină de semnificații și emoții care stabilește regula lui de funcționare, este primul pas spre descoperirea acelei realități de o surprinzătoare complexitate, comparabilă cu bec ergonomic care pâlpâie până atinge temperatura optimă, după care se stabilizează și funcționează la parametri normali.

Surprinzând acele intensități, sentimente trăite cu sinceritate și exprimate cu nonșalanță de om de-a lungul întregii tale incursiuni în psihologia personalității lui (greu descris pentru că se află în continuă schimbare) vei putea să miști dublul resort interior care dă culoare vieții sale și care totodată îl conduce către un triumf profesional.

Acest resort, pe de o parte îi confirmă omului direcția de dezvoltare. Pe de altă parte îi dă posibilitatea să aducă la împlinire, prin tot ce trăiește și simte, la fel de firesc cum înfloresc florile și pomii în primăvară, acel ideal de armonie ce-l poate călăuzi pe potecile întortocheate ale existenței atât de provocatoare.

Sensibilitatea de care dă dovadă un lider se măsoară prin sacrificiul de sine făcut în numele unui alte exigențe importante a vieții, anume experiența de a trăi suferința celorlalți ca pe o etapă necesară pentru a deveni o persoană mai puternică.

Strigătul imperceptibil al inimii posedate de duhurile unei lumi deșarte semnifică acea dorință imperioasă, dublată de o voință puternică de a induce schimbări benefice în modul de gândire și acțiune a oamenilor, în vederea realizării idealurilor comune.

Avea dreptate cine spunea: „Identitatea de sine este redusă la o poveste pe care ții mereu să o spui în minte: Eu și povestea mea - în momentele de luciditate."

Ca să percepi strigătul de ajutor al omului supus efectului de pierdere a identității de sine, pune-ți în joc toate trăirile și încearcă să generezi o reacție de tip emoțional care să învioreze starea lui de spirit.

* Notă: The Bourne Identity (1988)