Supremul călăuzitor al leadershipului

Dă un impuls mobilizator oamenilor, exprimându-ţi acele sentimente care sunt în concordanţă cu valorile şi orizonturile lor.

Pe 16 martie Akihito, împăratul Japoniei, într-un discurs televizat calificat drept "fără precedent" de Reuters s-a declarat extrem de îngrijorat de criza nucleară şi le-a cerut oamenilor să se ajute reciproc.

Având o mimă extrem de sobră, Akihito, în vârstă de 77 de ani, a spus că problemele de la reactoarele nucleare ale centralei Fukushima au fost imposibil de prevăzut.

"Sper din adâncul inimii mele că, mână de mână, oamenii se vor trata unii pe alţii cu compasiune şi vor depăşi aceste vremuri dificile ! " , a spus împăratul Japoniei, care le-a cerut concetăţenilor săi să nu-şi piardă speranţa. Akihito a mai afirmat că se roagă ca fiecare victimă a seismului şi a valului tsunami să poată fi salvată. *

Leadership: Tinzi să foloseşti funcţia "guarding" în extrem, în situaţia unei ieşiri din limitele parţiale ale dreptului de a acţiona după bunul plac?

Atitudinea pe care o adoptă liderul faţă de ceea ce-l reprezintă ca erou şi ca model de rezistenţă morală, exercitând o influenţă extrem de sugestivă la nivel de eveniment, este plină de ecouri diferite. Ecouri care se reflectă asupra imaginii sale, dar şi asupra celorlalte verigi ale lanţului de amplificare a valorii sale de izvor de gândire pozitivă.

Rolul de iniţiator al unei cauze importante ce necesită nu doar susţinere largă, ci şi de fonduri alocate superiorităţii, îi revine celui care beneficiază de o anumită exclusivitate în a trasa liniile după care înalta societate funcţionează. El recunoaşte importanţa vieţii şi a modului în care fiecare îşi poate aduce contribuţia la sporirea calităţii ei, dar mai întâi de toate îşi învinge propriile bariere, propriile nelinişti în privinţa delimitării de ceea ce alţii nu pot să schimbe.

Intenţia ta de a produce o schimbare începe şi se sfârşeşte acolo unde eşti condiţionat la supunere şi ascultare. În asemenea situaţie nu mai poţi acţiona după bunul plac, ci printr-o activare bruscă a stărilor emoţionale precum anxietatea, tristeţea sau sentimentul de vinovăţie, sub influenţa unor situaţii care pot facilita blocarea ta în poziţia de învins.

Vremurile dificile sunt răspunsul dat onoarei de a duce până la capăt o îndatorire care-ţi porunceşte să faci un lucru mult mai chinuitor decât să mori, anume să trăieşti cu durerea de a lăsa în urmă ceea ce ai construit.

A aşeza leadershipul într-o lumină obiectivă şi realistă, conştient de răspunderile lui, tratându-l ca pe o chestiune personală şi nu ca pe o misiune de însemnătate majoră, înseamnă de fapt să fii conştient de tine însuţi şi de acceptarea a ceea ce poţi controla.

Fii conştient de posibilităţile pe care le ai în faţă, dar şi de timpul restrâns pe care îl ai la dispoziţie pentru a schimba ceva de care te faci resposabil.

Liderul trebuie să fie sprijinit pe toată durata întregii lui misiuni care cere curaj, eforturi mari, multă perseverenţă şi care îi pricinuieşte nelinişti, griji şi destule încordări. Deci, este constrâns să se alinieze mai mult în direcţia unor forţe contrare propriilor aşteptări. Dar din care se extrag beneficiile unei trăiri autentice care, neexteriorizate, ar rămâne mute, facându-l să vadă într-o cu totul altă lumină ceea ce a trăit până atunci. Asta se întâmplă numai în momentele de mare încercare şi de mare impact.

A folosi funcţia "guarding" în extrem înseamnă de fapt să te pui în slujba celorlalţi sau a unui scop măreţ în situaţii de cumpănă, fără să omiţi răspunderea ta adevărata faţă de propriul sine, faţă de propria ta inteligenţă şi conştiinţă, faţă de acţiunea conformă cu ele.

Leadership: Te apropii de împlinirea menirii tale, reconsiderând ceea ce te defineşte ca reacţii în faţa confruntării cu tine însuţi?

Cineva spunea odată: „ Îmi pasă de ceea ce crezi, dar mă înteresează şi mai mult să crezi în ceva anume şi să-ţi organizezi planurile în funcţie de acel lucru. ”

Împăratul Akihito şi-a pus toată încrederea în concetăţenii săi. Aceştia trebuiau să creadă în el mai mult decât oricând, şi să-şi organizeze planurile şi acţiunile ca răspuns la mesajul său. Unitatea era prioritatea supremă în acel moment, de ea depindea reuşita întregului proces de refacere a ţării.

Aşa cum cercetătorii iubesc ştiinţa pentru partea bună ce rezultă din ea şi pentru aplicaţiile ei practice în folosul omenirii – tot astfel oamenii te vor susţine în demersurile tale pentru caracterul tău, pentru moralitatea ta, pentru partea ta bună, pentru deciziile pe care le iei în folosul lor şi pentru sprijinul acordat lor.

Mesajul pe care îl transmiţi este hotărâtor pentru consolidarea relaţiilor de cooperare. Trebuie să comunici un sentiment, o emoţie, o idee care să poată fi înţeleasă şi acceptată de ceilalţi cu complezenţă, cu entuziasm şi credinţă, determinându-i să se implice într-un parteneriat eficient şi să se alinieze la priorităţile care sunt într-adevăr necesare.

Într-un moment când neliniştea apăsa asupra întregii naţiuni, Akihito, împăratul Japoniei, i-a convins pe cetăţeni să nu-şi piardă speranţa.

Cuvintele sale erau reacţii ale conştiinţei, desemnând virtuţi precum responsabilitatea, dreptatea, înţelepciunea, compasiunea. Dar totodată erau o versiune a realităţii: "refuz să mă privesc drept o victimă neajutorată a sorţii". Ele au avut ca element important o înnoire de fond prezentată drept o calitate a imaginii de sine ce vine în întâmpinarea anumitor expectanțe şi care îl recomandă ca protagonist al luptei pentru onoare.

Leadership: Eşti cu adevărat vrednic de ceea ce trebuie să înfăptuieşti chiar şi atunci când fundalul viziunii tale se întunecă sub efectul unei constrângeri de integritate?

Chiar dacă ai îndoieli în privinţa reuşitei, trebuie să te străduieşti să găseşti întotdeauna un „punct de sprijin” de care să te agăţi şi pe care să-l susţii cu interes în demersurile tale dacă vrei ca oamenii să fie alături de tine. Menirea ta, ca lider, este să-ţi orientezi şi să-ţi exploatezi capacităţile în folosul celor din jurul tău. Dă un impuls mobilizator oamenilor, exprimându-ţi acele sentimente care sunt în concordanţă cu valorile şi orizonturile lor.

Închipuie-ţi un alergător aflat la blocstart. El e pregătit pentru sunetul pistolului de start, concentrat la maxim la linia de sosire aflată la o sută de metri distanţă. Ştie că doar primii finalişti sunt premiaţi. Ştie că dacă pierde o milisecundă, se întoarce acasă fără medalie. Nu trebuie să aibă deloc gânduri de îndoială, şi să ţâşnească vertiginos la sunetul pistolului.

În leadership lucrurile stau la fel ca la cursa de o sută de metri. Trebuie să-ţi orientezi gândirea, viziunea şi vibraţiile numai la „linia de sosire” ajungând astfel la inima oamenilor, fără să iroseşti timp preţios pe îndoieli şi temeri. Trebuie să fii călăuzit de sentimentul răspunderii, al echităţii, de chemarea sufletului tău spre îndeplinirea unui scop comun.

Integritatea înseamnă să fii aliniat cu cele mai înalte valori morale chiar şi atunci când te confrunţi cu riscul de a-ţi pierde autoritatea.

Supremul călăuzitor al leadershipului este credinţa pe care tu, ca lider, trebuie să le-o insufli oamenilor, o credinţă care să-i ajute moral să treacă peste situaţiile dificile. Este nădejdea pe care o sădeşti în inimile oamenilor. Dar trebuie să analizezi convingerile care stau la baza valorilor lor înainte de a le insufla încredere şi de a-i îndruma pe calea serioasă a încercării lor.

* Notă: https://forum.realitatea.net/archive/index.php/t-54548-p-9.html