Ultima treaptă a slăbiciunii

Menține echilibrul întregii tale ființe, identificând cauzele oscilațiilor de personalitate modificate de vibrațiile periodice lăuntrice.

În fața unui om de treabă lumea își ridică pălăria cu respect și fără umbră de suspiciune. Dar nimeni nu bănuiește că omul acesta blând, retras într-un loc izolat, este mai prigonit și mai primejduit decât o fiară. El poartă stigmatul șocurilor existențiale, un imens foc intern anulând frecvent starea de echilibru a sectorului său mental.

O nebunie de moment, un avânt neașteptat plin de forță nu-i sunt proprii acestui om pașnic, ci aparțin unei puteri malefice concentrate într-o doză de curaj nemilos. O exaltare a sentimentului personalității îl aruncă pe acest biet diletant spre o altă dimensiune a existenței, spre metamorfoză și violență, ca un proiectil lansat cu precizie de o catapultă în partea de teren fertil transformării. Iar satisfacerea dorințelor incandescente, alimentate de senzații electrizante resimțite tot mai acut, îi lezează caracterul etico-moral.

Puterea de distrugere a catapultei se face simțită în momentele maxime de “îndrăgostire” de sine, de bucurie pasională care țâșnește din adâncuri cu o presiune reglată necorespunzător. Abia atunci bolnavul mental se poate folosi de vibrația lăuntrică pentru a dobândi o stare de plinătate sufletească. Tot atunci se reglează mecanismul transformator în jurul unui oscilator care fluctuează peste valorile normale, cuplat la singură sursă de energie reînnoibilă: obsesia paranoică de a adopta o altă înfățișare.

Poți să-ți creezi un Ego diferit de "produsul unei realități dure", încadrându-te într-o poziție de flexibilitate față de cerințele stării sufletești care te apasă, dar totodată te îndeamnă la o faptă bună?

Omul care are o dublă personalitate, singurul care își ostenește ambițiile chinuindu-și trupul peste măsură, aproape întotdeauna arborează o atitudine rezervată și modestă. Ca și cum ar păstra doar pentru sine un secret imens, pe care nimeni nu-l poate descoperi. Este o realitate. Jack Gordon, alias Buffalo Bill, trebuie neapărat să se fi alimentat dintr-un foc subteran, care de la început până la sfârșit rămâne ascuns. Oferindu-i totodată un extaz din acela nebunesc, cvasi-sexual, nestăpânit, care face să dispară diferențele dintre cele două ființe contradictorii în care se întruchipează.

Numeroasele neajunsuri de ordin intern nu pot regla pendulul însuflețitor care oscilează cu amplitudini diferite în jurul celor două axe: a feminității și a masculinității. Din acest motiv, sistemul său de orientare și adaptare în orice împrejurare se măsoară, în principiu, în funcție de procesele periodice de comutare la tensiunile interne care îi acționează fluxul de energie necesar alimentării ambițiilor personale.

Așa cum cavalerul Gaudin de Sainte-Croix descoperea veninul atât de toxic care putea omorî numai prin mirosul său, Buffalo Bill descoperă ceea ce îl unește de deplinătatea sufletească prin activarea unei mize secrete, a unei extraopțiuni care reformatează nevoile sale afective și inclinațiile de “stânga”. Dacă Sainte-Croix moare răpus de propriul său venin în mijlocul experimentelor, pe Buffalo Bill instabilitatea emoțională și psihică îl duc în punctul mort în care nu se mai poate identifica cu sine însuși.

Ești conștient de anormalitatea în care ești împins de căutările tale spre împlinirea personală, în conformitate cu ceea ce te reține din a fi cu adevărat virtuos?

Te alimentezi dintr-un foc subteran, care de la început până la sfârșit, rămâne ascuns? Atingi extazul acela nebunesc, nestăpânit, care te îndepărtează de cine ești cu adevărat și te transpune într-o zonă de turbulențe?

Prima îndatorire a liderului este de a-și proteja teritoriul funcțional. Astfel încât, în faza de profunzime a evoluției sale să nu cadă în acele extreme insuportabile manifestate în mod ambițios. Când firea omului nu poate fi controlată de influența gândurilor negative, el nu se mai poate supune categoriei “calității”, situație ce ar trebui să-l preocupe. Astfel, ceea ce se numește leadership capătă brusc o nouă semnificație, o coloratură irațională cu o paletă foarte îngustă de eficacitate ce funcționează doar pe anumite benzi de abordare.

O lume interioară construită pe nefericire, acaparată de o irealitate stridentă care acționează din afara limitelor autoimpuse, și care e atât de prezentă încât te sufocă, reprezintă aș zice eu principala cauză a neputinței de a contracara iraționalul. Într-adevăr, nenumărate deosebiri și piedici, aparențe și realități, stau în calea studiului propriu al potențialului de conducere care se sprijină pe o temeinică însușire a cunoașterii de sine și a cunoașterii naturii umane. A legilor care ne guvernează viața și a extremelor în care cădem.

Ca lider, ești supraveghetorul echilibrului dintre bine și rău. Poți să înclini balanța către normalitate în a cuprinde viața în aspectele limită, sau către anormalitate în ceea ce privește abundența de nevoi și lipsuri. Dacă ești conștient de anormalitatea în care ești împins de căutările tale spre împlinirea personală, înseamnă că ai luat în calcul configurația tuturor acelor aspecte ale vieții care te mulțumesc și care nu te mulțumesc.

A fi cu adevărat un om virtuos înseamnă să cinstești ceea ce primești de la viață, dar în așa fel încât atunci când zilele devin grele sau insuportabile să realizezi că tocmai acestea sunt referințele experiențelor care te vor face să evoluezi și să te transformi în ceea ce vei fi în viitor.

Alegi să îți schimbi efectiv firea, rațiunea, conceptul și starea sufletească, intrând în rezonanță cu motivul schimbării pe care o întreprinzi atunci când trebuie să iei în considerare elementele definitorii ale orientărilor spre noi idealuri ce țin de asigurarea decentă a existenței tale?

În cartea sa “ Hocus Pocus”, Kurt Vonnegut scria: “ Alt defect care face parte din caracterul omului este faptul că vrea să construiască, dar nimeni nu vrea să se ocupe de întreținere. ”

Poți să urci pe ultima treaptă a slăbiciunii făcând din tine un pilon al involuției, construindu-ți o personalitate păgubită de numeroasele neajunsuri de ordin intern. Sau poți să urci pe treptele respectului de sine, eliminând tendința de epuizare emoțională și psihică, făcând din tine un caracter puternic care luptă cu propriile limite și defecte.

Evoluția oscilantă între progres și regres este cauzată de tulburarea echilibrului dintre elementele definitorii ale orientărilor tale de orice fel, cu impact semnificativ din punct de vedere evolutiv. În funcție de configurația personalității tale și în funcție de dorințele tale dominante poți aduce, înainte de toate, o nouă tendință în tipul trecerii de la stadiul de intenție la cel de acțiune.

Ai grijă care latură dominantă o declanșezi pe parcursul evoluției. Reglează din timp pendulul însuflețitor care oscilează cu amplitudini diferite în jurul personalității tale. Dacă te supui unor directive venite din afara limitelor zonei de putere, vei putea să stingi acel imens foc intern care îți anulează frecvent starea de echilibru. Continuă să-ți experimentezi numai latura dominantă pozitivă, prin încercarea de a oferi valoare în moduri unice și noi.

Menține echilibrul întregii tale ființe, identificând cauzele oscilațiilor de personalitate modificate de vibrațiile periodice lăuntrice. Nu uita că sistemul tău de orientare și adaptare în orice împrejurare se măsoară, în principiu, în funcție de procesele periodice de comutare la tensiunile interne care acționează fluxul de energie necesar alimentării ambițiilor personale.

Apartenența stării tale de spirit la dezvoltarea personalității poate fi observată în modul în care îți exprimi necesitatea de a-ți asuma deplinătatea sufletească într-o situație în care ești constrâns să lupți chiar împotriva ta, în spațiul unei realități care depășește capacitatea ta de a o înțelege.

Ultima treaptă a slăbiciunii evidențiază momentul când propriul tău decident este atât de lezat, încât te orientează spre o latură negativă a personalității.

Ca orice om, ești un amestec de bine și rău în proporții diferite. Și ideal ar fi ca binele să fie dominant, sau măcar în echilibru cu răul. Numai decidentul tău intern stabilește încotro înclină balanța. El este un ansamblu de componente judicios îmbinate, câștigate prin educație, cultură și comportament.

* Notă: The Silence of the Lambs (1991)