Under suspicion

Extinde nivelul de conștientizare a realității pe care o reprezinți, în funcție de nivelul de acceptabilitate a realității percepute de cei din jurul tău.

Mă întrebam dacă era adevărat. Poate să vă pară ciudat dar nu-mi prea venea să cred. Simțeam că există în sufletul Elliei convingerea că Greta, cu toate inițiativele ei practice, nu fusese îndeajuns de apreciată. Ellie, eram convins de asta, ar fi acceptat orice idee pe care și-ar fi dorit-o ea însăși să o aibă. Greta îi insuflase Elliei dorința de rebeliune. Iar Ellie singură dorise să se revolte, numai că nu știa cum s-o facă.

Însă, acum, când ajunsesem s-o cunosc pe Ellie mai bine, înțelesesem că era una din acele persoane simple care aveau rezerve neașteptate. Aveam convingerea că Ellie ar fi fost în stare să-și manifeste opinia dacă într-adevăr ar fi vrut așa ceva. Problema era că nu dorea prea des să se facă simțit acest lucru și m-am gândit după aceea cât de dificil era pentru cineva să înțeleagă așa ceva. *

Aprobi “facsimilul” unei realități care nu a fost întru totul analizată prin prisma aprecierii de care ești strâns legat în încercarea de a deveni altcineva?

Orice lider își micșorează considerabil avantajul indus de factorul “devotament”, dacă din planul secund al imaginii pe care și-o construiește despre alții nu face lumină asupra aparențelor. Fără să caute să descopere omul real din spatele acestor aparențe coruptibile, ținând morțiș să aprobe “facsimilul” unei realități care nu a fost întru totul sau deloc analizată, liderul își reduce șansele de a accede la profunzimea cunoașterii umane.

În domeniul conducerii, cheia eficienței în a percepe corect omul stă în capacitatea de a te adapta la realitatea subtilă a acestuia, examinată doar din perspectiva convingerilor personale. Facsimilul realității pe care o aprobă omul doritor de a fi apreciat, vorbind numai despre lucruri care atrag atentia, reprezintă de fapt copia imaginii pe care el și-a format-o despre sine sub influența convingerii că poate obține o poziție fruntașă în fața celorlalți. Dar nimeni nu-l poate recunoaște fruntaș pe omul care caută cu orice preț să fie altcineva decât este cu adevărat.

Dacă nu vrei să te transformi într-un om superficial care pune preț pe aparențe fără conținut, trebuie să-ți creezi o imagine a omului dincolo de zidul gros al presupunerilor, dincolo de pereții pretențioși ai falselor constatări aflate la baza unor judecăți sumare, dincolo de ceea ce poate oferi psihologia, logica, știința recunoașterii intențiilor din spatele comportamentului uman.

Accepți ideea de extindere a zonei tale de încredere de la “known” la “unknown”, manifestându-ți considerația despre un ideal de "a fi" care nu se justifică prin acceptarea termenului de "acceptare firească a realității" ?

Reciproca e mult mai pregnant resimțită. Conform legii lui Coulumb, modulul forței electrostatice între două sarcini electrice punctiforme este direct proporțional cu produsul celor două sarcini electrice și invers proporțional cu pătratul distanței dintre sarcini. Așa și cu aprecierea pe care ți-o acordă ceilalți oameni, uneori în defavoarea relației tale cu ei, este direct proporțională cu triumful idealului lor, comparativ cu realitatea, și invers proporțională cu încrederea pe care o transmiți.

La rândul tău, devii ținta unor amănunțite și sistematice observații și evaluări. Ajungi să te întrebi dacă este adevărat ceea ce cred alții despre tine, cu toată neliniștea pe care o poate simți un om care se îmbolnăvește peste noapte, sau care e diagnosticat cu o boală transmisibilă pe care nimeni nu și-o dorește. Poate să ți se pară ciudat, dar nu-ți prea vine să crezi, cu atât mai mult cu cât nimeni nu-ți dă asigurări că nu sunt motive de îngrijorare.

Simți că există în sufletul celorlalți o anumită convingere, aspră, neliniștitoare, dincolo de limita admisibilului, care asemenea unei oștiri înarmate ce se ridică contra împărăției ei, îți pune la încercare tăria de caracter, puterea de a face față presiunilor și de a-ți menține individualitatea și trăsăturile esențiale intacte.

Acceptarea firească a realității înseamnă să-ți păstrezi mintea deschisă în fața oportunității de fi altcineva, dar conformându-te numai naturii raționale de a fi tu însuți într-o continuitate care exclude orice manifestare a contradicției dintre "situația actuală" și "scopul propus".

Ideea de extindere a zonei tale de încredere de la “ known ” la “ unknown ” evidențiază incertitudinea care apare în momentul conștientizării unui efect pe care, în fond, nu-l dorești. Ca o consecință a unei aprecieri formale, bazate pe necunoaștere, dezinformare sau interpretare.

Oamenii se racordează la realitatea pe care tu o transmiți, definită și redefinită după propriile lor criterii, deseori subiective, prin formarea unor tipare comparative, prin disocierea aprecierii calității tale și alterarea acesteia. Această tendință de a te simți cumva neîndreptățit, limitat, exclus din cercul încrederii, se justifică prin acceptarea termenilor și condițiilor de înțelegere și conștientizare a realității percepute de ceilalți.

Dacă vrei ca leadershipul să nu se transforme într-o conexiune criptată de false supoziții, extinde-ți nivelul de conștientizare a aspectelor mai puțin vizibile pe care le construiesc ceilalți oameni, considerate problematice, din perspectiva accesului lor la propria ta realitate.

Leadershipul este realitatea pe care o transmiți lumii după criteriul că orice te definește se naște din îndemnul inteligenței de a te subordona numai putinței de a te autodepăși prin muncă, prin realizări, prin încrederea în tine însuți.

Under suspicion evidențiază importanța de a te arăta în lumina reală a ceea ce ești și a ceea ce ai devenit, pentru a înlătura orice îndoială legată de tine și acțiunile tale. Doar extinzând nivelul de conștientizare a realității pe care o reprezinți sub îndemnul inteligenței tale unice vei putea identifica corect oamenii și realitățile lor.

* Notă: Agatha Christie - Endless Night