ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
realitate art 20vizibilitate art 20permanenta art 20fantezie art 20realitate art 20 apropiere
Exprimă-ţi arta prin ceea ce eşti, pentru a fi înţeleasă în profunzimea ei
On Ianuarie 30, 2011, by Neculai Fantanaru

Maestrul era o persoană cu care mă obişnuisem, una destul de plăcută, care totdeauna mă influenţa pozitiv. Şi care preţuia cu adevărat viaţa, lucrurile profunde din ea, precum frumuseţea unui apus de soare sau a unui răsărit, sau a unui peisaj montan, cititul unei cărţi, dar mai presus decât orice preţuia plimbările lungi şi liniştite, în aer liber, alături de soţia lui, Liana, o femeie de o admirabilă frumuseţe, sensibilitate şi simplitate – cea mai înfocată admiratoare a sa.

Caracterul şi personalitatea maestrului reieşeau într-o mare măsură şi din autoportretele sale. Fiindcă, la fel ca şi remarcabilul pictor olandez Rembrandt van Rijn, maestrul se reprezenta deseori pe sine, cu o fineţe deosebită, în mai multe ipostaze: gânditor sau visător, învăluit de fiecare dată într-un aer de magie şi fantezie. Adesea, părea înconjurat de o aureolă care o depășea de departe pe cea a unui actor, lăsându-şi amprenta într-un mod plăcut, făcându-se remarcat mai mult prin imaginarul în care părea încadrată întreaga lui fiinţă şi care constituia esența unui spirit superior.

Am fost mai impresionat de autoportretele sale decât peisajele sale, în stadiile lor primare, plecând de la o schemă geometrică simplă (forma pură) - considerată de psihologia formei ca un apriori al imaginației formale. Acestea erau realizate cu o măiestrie demnă de invidiat, oferindu-mi prilejul să gândesc ce gândea el atunci când picta. Mă făceau să reflectez cu precădere la umanitatea sa care nu şi-a pierdut niciodată sensul. Şi, în mod admirabil, la sentimentele ascunse în sufletul său, la înţelepciunea şi virtuţile sale.

- Este destul de frumos tabloul acesta, i-am spus eu într-o zi.

- Da, mi-a răspuns maestrul, cu un ton destul de meditativ. Dar, din nefericire, nu e foarte reuşit. Fiindcă nu transmite simţămintele mele profunde, aşa cum mi-am dorit. (Se vedea treaba că nu era destul de convins de acest lucru. Era o fiinţă cinstită şi deschisă. Nu încerca să mă liniştească spunându-mi altceva decât adevărul.)

Leadership: Îţi poţi lărgi orizonturile de apreciere ale artei într-un mod autentic prin efectul pe care îl produce motivaţia ta de a experimenta rolul creator al realităţii asupra privitorului?

Realitatea este oglinda care atrage atenţia asupra a ceea ce se reflectă în ea, dar ceea ce se vede se schimbă necontenit. Ceea ce este important cu adevărat se află de partea cealaltă a oglinzii, în contextul vieţii pe care o trăieşti în lume sub privirile unei asistenţe care îţi măsoară cu mare atenţie fiecare gest, fiecare cuvânt, fiecare pas.

O operă este desăvârşită doar dacă transmite acele simţăminte profunde cu care se confruntă artistul. Ca să crezi în ceva trebuie să percepi ce înseamnă acel ceva, care e natura acelei stări, să o trăieşti printr-un soi de revelaţie care modifică viziunea despre om şi existenţa lui. De aceea realitatea pe care o reflectă un tablou poate fi o identificare cu golul absent din existenţa artistului sau poate fi o identificare cu plinul unei gândiri care se străduieşte să dezvăluie totul a priori, devenită emanaţie a unei sensibilităţi generoase.

Leadershipul pe care îl promovezi condiţionează apropierea ta de ceilalţi oameni. El este creaţia ce dă expresivitate imaginii tale în lume. Iar dacă imaginea pe care ţi-o creezi este în discordanţă cu realitatea, cu profunzimea propriei tale fiinţe, nu vei reuşi să pătrunzi în universul celorlalţi oameni, să-i influenţezi şi să-i conduci într-o direcţie nouă. Cel puţin nu pentru multă vreme.

Leadershipul este o artă care izvorăşte din interior şi pe care o deţine fiecare om impulsionat de o motivaţie puternică, lăuntrică. Înseamnă fii onest în primul rând cu tine însuţi şi apoi cu ceilalţi: ceea ce gândeşti să fie în armonie cu ceea ce simţi şi cu modul în care acţionezi. Acest lucru îţi conferă un sentiment de forţă interioară, te face mulţumit de tine însuţi, satisfăcut de propria viaţă. Aceasta este de altfel şi concepţia superioară a fericirii.

Iar acest sentiment de forţă interioară pe care îl transmiţi prin intermediul leadershipului tău, dezvoltă foarte repede fluxul comunicării cu ceilalţi. Sentimentele devin uşor contagioase: tristeţea sau bucuria, durerea sau plăcerea, se transmit uşor de la o persoană la alta şi împing către acţiuni. De aceea este atât de important ca întreaga ta fiinţă să inspire o stare de spirit plăcută, benefică, încât să produci o impresie bună în rândul celor din jurul tău, pentru ca sufletul lor să se umple de bucurie şi împlinire.

Leadership: Trebuie să cauţi neîncetat noi şi noi mijloace artistice pentru o cât mai bună exprimare a propriei esenţe, în sensul demonstrării experienţei valoroase a măiestriei de a surprinde o realitate redată privitorului printr-o metaforă?

Profunzimea pe care o dă sedimentul procesului de creaţie este inima pe care o primeşte un tablou pentru a prinde viaţă. Învaţă să creşti în tine însuţi prin ceea ce transmiţi ca metaforă în care primează sentimentul, senzaţia, impresionabilitatea şi instinctul, mai puternice decât raţiunea, altfel nu vei putea să creşti niciodată în ochii celorlalţi. Exprimă-ţi arta prin ceea ce simţi, prin ceea ce eşti, pentru a fi înţeleasă în profunzimea unei comparaţii din care să rezulte eventuale diferenţe dintre originalitate şi kitsch.

Aşa cum un pictor caută în tablourile sale raporturi de culoare, pe care le aşterne în contururi bine trasate, dovedind un simţ coloristic constructiv şi decorativ - tot aşa şi tu, ca lider, trebuie să cauţi să fii în concordanţă cu ceilalţi oameni, să-ţi aşterni prin cuvinte, prin comportament, prin activităţile pe care le desfăşori, prin rezultatele pe care le obţii - gândurile, sentimentele, emoţiile, dovedind forţa de pătrundere a sufletului tău.

Pentru ca oamenii să sesizeze forţa instinctuală genuină a artei tale, ei trebuie să pătrundă în profunzimea propriei tale fiinţe, fiind conduşi de propriile lor impulsuri. Cu cât oamenii cunosc mai bine arta ta, cu atât te cunosc mai bine pe tine.

Proiecţia creaţiei tale într-o realitate definitorie, penetrată cu subiectivism printr-o accentuare a profunzimii sufleteşti, trebuie să actualizeze mesajului unei capodopere destinat să sensibilizeze privirea şi gândirea privitorului printr-o comparaţie cu rol metaforic din care să reiasă conceptul de oglindire în microcosmosul uman.

Concluzie: Ideile şi gândurile unui lider se întrevăd în măsura în care el şi le exteriorizează, pentru a fi cunoscute în profunzimea lor şi pentru a fi înţelese pe deplin. Numai în acest fel liderul va avea parte de colaborare din partea celorlalţi. Aşa după cum oameni pot fi cunoscuţi după felul în care scriu, după felul în care deschid o uşă - tot aşa şi liderul va fi "citit" de ceilalţi, după felul lui de-a fi. Şi orice discordanţă sesizată între gânduri, idei, sentimente, mai mult sau mai puţin exteriorizate, va fi sancţionată. "Falsul" va fi descoperit mai devreme sau mai târziu.

 



decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru. All rights reserved.