Cea mai înaltă formă de expresie reflectă lumea interioară, transformând o experiență unică într-o imagine memorabilă.

Am apreciat întotdeauna la maestrul meu bunele sale însușiri: erudiția, înțelepciunea, profunzimea cu care vedea lumea, sau realitatea din jurul ei, dar, îndeosebi, talentul său artistic, de care era foarte mândru și de care știa să se folosească.

Într-o zi, maestrul m-a invitat în atelierul său de lucru, mi-a făcut semn să mă așez pe scaun, apoi, cu o mișcare foarte fină a mâinilor a dat la o parte fâșia de pânză cu care era acoperită ultima lui creație. Am fost uluit. Tabloul înfățișa propria lui imagine, dar care îi conferea o personalitate aparte.

Era el însuși, în felul lui bizar și tăcut de a fi. Era ființa lui spirituală ce emana multă sensibilitate sufletească, dar și multă forță. Era imaginea propriului său personaj, fascinant și carismatic, cu o figură impozantă, oglindind o veritabilă înțelepciune și o vitalitate debordantă.

Accentul cădea pe caracterul său hotărât, bărbătesc, cu o expresie aparte. Trăsăturile feței (proeminența pomeților, maxilarele mult îngustate spre bărbie, ochii penetranți, seriozitatea privirii) îi confereau o individualitate pronunțată, subliniind forța și iscusința sa - indicatorii caracterului său. Bărbia puternică și ușor ascuțită, sprâncenele dese și arcuite, îi dădeau o expresie de fermitate, de o virilitate incontestabilă, și care, totodată, îi confereau un farmec deosebit. O nemișcare aproape măreață era întipărită în trăsăturile sale fizionomice, nete, parcă sculptate în marmură.

Poți să-ți creezi o identitate definită prin valori specifice unei viziuni pe care să o transmiți mai departe, exprimând ceea ce simți prin modul în care te percep ceilalți?

În timp ce îi studiam cu atenție creația – autoportretul – maestrul a rupt tăcerea, spunându-mi cu o față zâmbitoare:

- Nicu, instrumentul muncii pictorului este arta care izvorăște din propria lui ființă. Înainte să ieși în lume cu ideile tale, cu creațiile tale deosebite, înainte să-ți faci cunoscut talentul trebuie să ai răgazul să-ți creezi o identitate proprie într-un tablou care să te reprezinte. Dacă vrei să fii cu adevărat admirat și apreciat, conferă-i personajului din tablou latura distinctă a personalității tale.

Și atunci am înțeles. Privind tabloul cu multă atenție, care reda întreaga făptură a maestrului meu (începând cu fizionomia și sfârșind cu îmbrăcămintea) în care erau bine conturate trăsăturile sale de caracter, mi-am dat seama că era o personalitate diferită de cea pe care o cunoșteam eu. Tabloul sugera siguranța unui personaj influent, punând în valoare calitățile sale ascunse.

Tabloul, realizat cu o măiestrie demnă de toate laudele, a scos la iveală adevărata identitate a maestrului meu, definită în jurul unor valori precum respectul, demnitatea, iubirea, onestitatea, curajul, fermitatea. Într-o altă ordine de idei, tabloul reliefa atitudinea lui sinceră și responsabilă.

Îți poți deschide sufletul în fața oamenilor printr-o imagine care valorifică raportul dintre ceea ce pretinzi că ești și ceea ce ești cu adevărat?

Începe să schimbi lumea, schimbându-te pe tine însuți. Privește-te în oglindă, reflectează la propria ființă, la propriul tău caracter, la propria ta atitudine, și ia-ți răgazul de a-ți crea propriul "portret", în care să conturezi cât mai bine personalitatea ta. Nu știi să pictezi? Apelează la un pictor. Pictura e cea mai profundă cale prin care poți ajunge la sufletul oamenilor, în nici într-un caz fotografia. O fotografie, oricât ar fi de bine realizată, nu îți stârnește atât de mult interesul, pe când o pictură te face să o privești atent, cu multă grijă, fiindcă exprimă mai bine felul în care ești perceput de alți ochi. Numai un pictor reușește să scoată foarte bine în evidență trăsăturile unui om.

Fă-ți o intrare deosebită în lume, arătându-le oamenilor tabloul tău, imaginea ta, apoi așteaptă reacția lor. Exact, fără nicio rușine. Dacă vrei să fii promovat mai rapid într-o funcție înaltă, așează-ți portretul undeva la vedere. Și ai să vezi ce impact major are asupra tuturor celor care te cunosc. Această strategie este ceea ce numesc eu "să-ți deschizi fereastra oportunității". Este un mijloc sigur care te propulsează înainte. Este deschiderea perfectă spre un leadership eficient și deplin, fiindcă oamenii vor vedea în tine nu doar un conducător, ci și om cu veleități artistice deosebite, un om pătrunzător și sincer.

Ca succesul tău să fie asigurat, creează-ți o imagine care să emane o iubire adânc înrădăcinată, și care să sublinieze forța, iscusința și fermitatea ta. Ca să te faci cunoscut, imaginea ta trebuie să focalizeze toate privirile, deci să fie o compoziție desăvârșită, echilibrată, fără prea multe efecte picturale.

Oricât ai pretinde că ești altcineva în exterior, adevărul despre cine ești se va vedea întotdeauna în opera pe care o lași în urmă.

Concluzie: O părere bună, chiar excelentă despre tine, nu constituie nicidecum un factor hotărâtor în leadership. Ceea ce contează foarte mult, însă, este felul în care ești perceput de ceilalți.

Un "portret" etalat pe pânză, executat de un bun cunoscător al persoanei tale, ar fi un excelent exercițiu de a te cunoaște pe tine însuți, de a vedea prin ochii altuia cum ești perceput. Apoi analizează și retușează ceea ce ție nu-ți place la el, cât și la propria ta personalitate.

Arată realitatea propriei tale ființe acelora ce te înconjoară !