Un portret reușit nu copiază aparența, ci concentrează într-o imagine esența unei personalități memorabile.

În ziua când am împlinit cincisprezece ani, maestrul m-a invitat la el acasă, cu un singur scop: să-i admir ultima creație: "Portret în oglindă". Portretul, atât de caracteristic și de expresiv, realizat cu o acuratețe deosebită, dădea senzația (prin tehnica folosită și mai ales prin momentul surprins), că timpul s-a oprit în loc. Era ca o scenă emoționantă dintr-unul din acele filme, când imaginea se oprește brusc, îngheață preț de câteva secunde, înfățișându-l pe eroul principal în prim plan, amuțind, fără să facă nimic, ca și cum ar fi fost imortalizat într-o fotografie.

Fără îndoială, portretul se adresa sufletului privitorilor, mai ales celor mai sensibili dintre ei. Eram atât de impresionat de tablou, încât, pur și simplu aveam senzația că am "intrat" în el, că făceam parte din el. Tabloul era una din acele creații care îți lărgesc orizontul artistic, care te inspiră pătrunzând adânc în interiorul ființei tale, era una din acele creații care îmbrățișează realul, surprinzând un moment din viață; era una din acela creații care rămân în conștiința ta, marcându-ți cariera artistică.

Poți să trezești în sufletul oamenilor sentimente profunde și durabile printr-o imagine artistică ce unește sublimul cu nuanța unui nou lăuntric?

Maestrul știa să organizeze spațiul, să dea coerență întregului și să îmbrace ideile și viziunile sale prin "știința" formelor și culorilor, transformându-le în imagini. Iar pentru a asigura o profunzime uimitoare imaginilor, astfel încât ele sa pară cât mai reale și mai reprezentative, maestrul le concepea în așa fel încât să le imortalizeze în mintea și în sufletul privitorilor în cel mai frumos mod – degajând un puternic sentiment de stabilitate prin culorile calde și bogate, care adăugau spațiului ideea de suflet și de personalitate.

Unul din elementele cheie ale leadershipului este tocmai inducerea acestui sentiment de stabilitate în sufletul oamenilor. Stabilitatea în leadership este precum oxigenul pentru respirație, este acel sentiment pe care îl percep oamenii atunci când se află în prezența liderului și fără de care nu poate exista nicio interacțiune. Este imaginea lui în lume, este simbolul care îl reprezintă în relațiile cu ceilalți. Oamenii nu pot accepta influența cuiva, nu se pot atașa de nimeni, dacă nu sunt pătrunși de sentimente profunde și durabile.

Sublimul este atins când valoarea ta devine izvorul unei arte ce face un pas înainte spre înnoirea unei imagini care exprimă idealul unei vieți spirituale armonioase.

Liderii cei mai buni au acea formidabilă abilitate de a-i face pe oameni să-și dorească să facă parte din "tabloul" lor. Ei izbutesc să construiască acel spațiu convingător în care oamenii simt că pot "respira", că trăiesc, spațiu în care oamenii pot simți valorile fundamentale ale unei vieți spirituale armonioase.

Două calități esențiale condiționează reușita unui lider: prezența și spiritul. Dacă "tabloul" liderului nu impresionează prin echilibru și nu conferă sentimentul de durabilitate și de stabilitate, atunci nu va rămâne în memoria privitorilor și nu va stârni în ei sentimente deosebite. Și, prin urmare, oamenii nu vor dori să "intre în tablou", totul fiind pus sub semnul incertitudinii.

Dacă oamenii nu te "validează", nu vei putea avea o influență mare asupra lor.

Cum gestionezi experiența artistică a propriei imagini, astfel încât „tabloul” tău să rămână o punte între tine și lume?

La fel cum o pictură redă orizontul imaginației pictorului, dezvăluind totodată profunzimea sufletului său, tot așa imaginea pe care și-o creează liderul condiționează și pecetluiește întreaga lui carieră și raporturile sale cu lumea.

Liderii cei mai buni sunt preocupați de efectele de stabilitate și de permanență. Ca să-i conduci pe oameni trebuie, aidoma unui artist, să-ți creezi o imagine care să spună mai mult decât cuvintele, o imagine care să persiste în sufletul lor și care să vibreze de emoții, o imagine care sa reproducă cât mai bine realitatea ta. Dacă nu reușești acest lucru, se va produce o ruptură între tine și ei.

Permanența este ceea ce rămâne după ce ai dat picturii o nouă semnificație, transformând-o într-un omagiu suprem adus prestigioasei tale cariere în artă.

Concluzie: Prin întreaga sa activitate, prin comportamentul său, prin relațiile pe care le stabilește cu oamenii din echipă și cu "forurile superioare" lui, un lider trebuie să inspire acel sentiment de stabilitate permanentă care stă la baza cooperării și conlucrării eficiente dintre oameni.

Cei mai buni lideri sunt aceia care își ridică leadershipul la nivel de artă.